de Dragoș Huțuleac

Asistăm de ceva vreme la o puternică dezbinare a societății românești, când ura față de aproapele iese din mediul virtual pe străzi, făcând victime. Nu e vorba despre victime pline de sânge, cel puțin încă nu putem vorbi despre astfel de nenorociri, ci discutăm despre victime ale patimii, ale frustrărilor, ale lipsei de flexibilitate în gândire, victime ale ochelarilor de cal așezați pe ochii ambelor tabere care își dispută opțiunea politică. A dispărut cu totul dialogul și echilibrul necesar traversării cu bine a unor asemenea momente de tensiune socială care au la bază o alegere politică. Viziunea asupra problemelor care macina societate este impusă de rețelele de socializare la modă. Informațiile care se distribuie acolo, sunt literă de lege pentru ambele tabere. Acela este adevărul suprem și nici un amărât dependent de lumea rețelelor nu se chinuie să vadă dincolo de realitatea oferită de ele. Fie că dorim sau nu să acceptăm, rețelele socializare dictează mersul lumii în care trăim. Cine este mai activ pe aceste instrumente virtuale de comunicare, acela se impune în fața celorlalți. Doar e lucru știut de pe timpul ministrului de propagandă nazist, Goebbels, că o minciună repetată de mii de ori, devine adevăr. Iar turma se ia după adevărul născut dintr-o înșelătorie puerilă, considerând că are dreptatea de partea sa. Nu se chinuie nimeni să filtreze informația, nu vrea nimeni să meargă la sursa „răului” să vadă cu ochii lui dacă e așa sau nu. Acceptă întocmai înformația primită de-a gata, frumos poleită în frânturi de adevăr, și luptă pentru ea cu prețul vieții. Mai adaogi, pe lângă această strategie de manipulare, distrugerea sistemului de învățământ și vezi în stradă o mulțime de oameni cu studii superioare absolvite engros, cum se atacă reciproc, fiecare în parte fiind convins că este mai deștept ca celălalt, deși dacă sunt luați la bani mărunți, nici unul nu poate explica cu subiect, predicat și conținut logic pentru ce se luptă. El știe că se află acolo împotriva celorlalți care sunt niște nenorociți pentru că nu-i împărtășesc opiniile. La asta se rezumă totul. Rețelele de socializare au distrus orice încercare de dialog între oameni pentru că în spatele computerului te simți în siguranță și poți afirma orice, fără să te temi de consecințe. De acolo poți modela realitatea așa cum vrei tu, fără să ai grija unei confruntări directe, cu argumente, care să îți schimbe percepția asupra vieții, sau care să îți demonstreze că greșești. Dacă nu-ți convine ce spune un individ din rețeau ta, îi dai block și treci mai departe. Astfel de acțiuni, repetate la nesfârșit, duc la o gândire lipsită de alternativă care nu are nimic de-a face cu regurile dialogului. Practic, ignorând opinia celuilalt, nu mai poate fi vorba de un dialog. Totul se transformă într-un monolog și te înconjori de alții care spun același monolog ca tine, folosind idei identice. Utilizarea rețelelor de socializare într-un asemenea mod nu ne deschide ochii, nu ne oferă o privire de ansamblu asupra subiectului în ansamblul lui, ci ne obligă să privim într-o singură direcție considerând că aceasta este unică și cea mai bună. Să trăiască Partidul Unic al Rețelelor de Socializare împreună cu comisarii lui online!