de Dragoș Huțuleac

Când spui Gura Humorului, nu ai cum să nu spui și Marius Ursaciuc. Fie că vrem sau nu să acceptăm, cele două nume au devenit oarecum sinonime în ultimii ani iar opinia publică este conștientă de acest lucru. Primarul cochetului orășel din inima Bucovinei este exemplul viu al proverbului străbun „omul sfințește locul”. Dacă o bună perioadă după Revoluție, Gura Humorului părea să aibe o soartă similară cu cea a Câmpulungului Moldovenesc, în sensul că timpul părea oprit în loc pentru cele două unități administrative care din orașe se transformau în buncăre de gunoi, iată că din 2004 la cârma administrației humorene a venit un om care a demonstrat că se poate face administrație publică de calitate, dacă chiar se dorește acest lucru. Astfel, deținătorul premiului „cel mai bun primar din Regiunea de Nord-Est”, (oferit în anul 2013 la Gala Administrației Publice Locale de către Revista Română de Administraţie Publică Locală ) a reușit de la an, la an, să schimbe la față micul municipiu al județului Suceava într-atât încât, anul acesta, stațiunea Gura-Humorului a fost inclusă  în top 30 cele mai atractive localități mai puțin știute din Europa de către Japanese Association of Travel Agents.

Despre Marius Ursaciuc știm că s-a născut la 7 ianuarie 1965 în familia unui maistru miner din localitatea pe care acum o administrează, copilărind pe strada Vasile Alecsandri, ulterior în cartierul Libertății. Este căsătorit din 1990, soția sa fiind cadru didactic de matematică la liceul „Alexandru cel Bun” din Gura Humorului și au împreună o fiică de 23 de ani, studentă.

În 1989 a absolvit Facultatea de Mecanică din Iași, secția Mașini-Unelte, iar între 1991-1995 a urmat cursurile Institutului de Științe Economice din Iași cu specializarea Economia Producției Agricole și Silvice. În anul 2007 a absolvit Masteratul de „Management și legislație în industrie, administrație și servicii” din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” –Iași. Timp de un an a fost inginer stagier la Întreprinderea de Gospodărie Locală Dorohoi, dar din 1990 se întoarce în orașul de baștină unde activează ca profesor la liceul din localitate, apoi referent cultural și contabil al Casei de Cultură din Gura Humorului,  perioadă în care a obținut 17 premii naționale și internaționale la diverse festivaluri de satiră și umor. În 1995 a înființat dicoteca Dance VIP, unde a fost acționar majoritar mai mulți ani, pentru ca apoi să conducă propria afacere, anume o fabric de articole tehnice din lemn exportate în Franța, Italia și Germania.

Patru ani mai târziu urmează cursurile de Administrație Publică Locală, Management și Marketing, organizate de Institutul Romano-Danez pentru educația Adulților din București. Din 1999 intră în politică devenind președintele U.F.D, filial Gura Humorului, iar din 2000 devine președintele filialei județene ale  acestei formațiuni politice. Odată cu fuziunea U.F.D-ului cu PNL-ul din 2002, acesta a devenit membru liberal și vicepreședinte al filialei județene a PNL Suceava. Până în 2016 a fos președintele organizației PNL Gura Humorului iar în ultimii 3 ani a fost desemnat cel mai activ primar de catre Asociția Orașelor din România.

Sub conducerea sa Oraşul Gura Humorului  a devenit  una dintre cele mai importante destinaţii turistice ale țării. Cu o evoluţie zbuciumată de peste 500 de ani, localitatea Gura Humorului era cunoscută, încă din secolul al XIX-lea, pentru proprietăţile curative ale aerului şi ale apelor sale iar, în perioada interbelică, ca o staţiune balneo – climaterică de referinţă. Din acest motiv în anul 2005, prin HG 114, oraşului Gura Humorului i s-a recunoscut statul de staţiune turistică de importanţă naţională.

Oferta cultural-turistică a staţiunii este remarcabilă. Pe teritoriul său se află biserica Sfintei Mănăstiri Voroneţ, Capela Sixtină a estului european, parte integrantă a patrimoniului cultural universal. Întâmplarea face ca orașul să fie o adevărată placă turnantă a turismului cultural – religios bucovinean, de aici putând a fi accesate traseele către toate celelalte bisericile cu frescă exterioară din România, aflate sub patronaj UNESCO : Humor, Moldoviţa, Suceviţa, Arbore, Pătrăuţi, Probota, Sfântul Gheorghe – Suceava .

Staţiunea turistică Gura Humorului are, pe lângă o structură hotelieră de invidiat, numeroase  oferte de agrement, una dintre aceste oferte fiind Complexul de agrement ”Ariniş”, organizat cu fonduri europene, ce oferă posibilităţi nelimitate de petrecere a timpului liber, în toate cele patru anotimpuri,acesta dispunând de:

– o pârtie de schi – Pârtia „Şoimul” – 1478 m lungime, 35 m lăţime, 283 m diferenţă de nivel, dotată cu un telescaun de     1280 m şi cinci tunuri de zăpadă, deservită de o parcare de peste 350 de locuri;

– două săli polivalente de sport

– o piscină acoperită, de dimensiuni olimpice, prevăzută cu saună şi jacuzzi, în care funcţionează o şcoală de înot şi o şcoală de iniţiere în scufundări

– un ştrand cu  piscină în aer liber şi bazin de înot pentru copii

– un patinoar natural ce funcţionează, în timpul verii, ca spaţiu pentru role şi skateboard-uri

– terenuri de baschet, handbal, volei, tenis de câmp, fotbal ce dispun, inclusiv, de iluminat nocturn

Alte obiective turistice care pot fi luate în considerare ar fi Piatra Pinului – una dintre cele mai importante rezervaţii paleo-oligocene din România; Piatra Şoimului – structură megalitică în care Daniil Sihastrul, ajuns egumen al Mănăstirii Voroneţ, după plecarea sa de la Putna, şi-a săpat o chilie ca loc de refugiu şi meditaţie; Dealul Cetăţii şi împrejurimile sale –  o reţea de cetăţi de piatră şi puncte întărite ce făceau din Gura Humorului o adevărată fortăreaţă la intrarea în Munţii Orientali; Un vechi cimitir evreiesc, al doilea ca mărime din judeţul Suceava, cu stele funerare impresionante, unde doarme, întru eternitate, mama celebrului tenor Joseph Schmidt; Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina – singurul muzeu al spiritualităţii populare bucovinene; Cea mai veche biserică catolică, în funcţiune, din Bucovina și nu în ultimul rând diverse monumente de arhitectură urbană din secolul al XIX-lea.

Tot aici, în Gura Humorului, se organizează evenimentele culturale importante, cum ar fi Zilele Oraşului Gura Humorului (Festivalul Festivalurilor în inima Bucovinei) organizate, de regulă, în al doilea week-end al lunii iulie, Festivalul Internaţional de caricatură şi literatură umoristică „Umor la…Gura Humorului”, Festivalul Inter-Naţional de Film Documentar „Toamnă la  Voroneţ”, organizat, de regulă, în cel de-al doilea week-end al lunii Octombrie; Târgul de Paşti – târg al ouălor închistrite, Etc.

Situat în centrul geografic al judeţului Suceava, Gura Humorului deţine o poziţie strategică pentru accesarea tuturor traseelor turistice ce au ca scop vizitarea mănăstirilor cu frescă exterioară şi a celorlalte obiective din această parte de ţară.

Turismul oraşului beneficiază de faptul că localitatea se află pe traseul turistic de la E la V – DN 17 Suceava -Vatra Dornei -Cluj din care se desprind majoritatea acceselor spre obiectivele turistice din zonă.
Turismul în zona oraşului Gura Humorului constituie una din priorităţile de dezvoltare a regiunii Bucovina, investiţiile în acest domeniu constituindu-se într-o prioritate a Planului Naţional de Dezvoltare a României.

Ţinutul Bucovinei înglobează pagini de istorie, tradiţii şi obiceiuri străvechi, monumente unice şi meşteşuguri specifice, ctitorii medievale care atestă o permanenţă spirituală şi istorică a locuitorilor acestor meleaguri. Oraşul se încadrează în „Zona Mănăstirilor Bucovinei” ce cuprinde Obcinile Bucovinei între văile Sucevei şi Moldoviţei, străbătută de trei drumuri turistice dispuse în circuit, cu legături bune cu zonele turistice limitrofe. Această așezare este în mod cert favorabilă dezvoltării turismului, iar acest lucru contribuie din plin la dezvoltarea economiei locale. Totuși, economia bazată pe turism nu  s-ar dezvolta fără implicarea autorităților locale, care au datoria de a ajuta antreprenorii locali în activitățile pe care aceștia le desfășoară venint în sprijinul lor prin asigurarea unei infrastructuri de calitate, prin îndrumarea acestora în accesarea diversor forme de finanțare, precum și prin realizarea propriilor proiecte care să pună în evidență potențialul turistic și uman la zonei.

Marius Ursaciuc a demonstrat că se poate face administrație de calitate ani de-a rândul. Considerăm că poate fi un model pentru alți primari de orașe din județul nostru, care dorm pe ei lăsând unitățile administrative pe care le conduc la mila sorții, la cheremul unui ce va fi, va fi cu valențe axiomatice, deși nu cred să existe localitate pe tot cuprinsul județului Suceava care să nu aibe ceva de oferit  lumii, care să nu aibe farmecul ei aparte ce poate fi exploatat turistic sau economic. Trebuie numai să se vrea!

 Evident că primarul orașului Gura Humorului are contestatarii săi și nici nu considerăm că acesta  trebuie să ia o pauză de la munca sa administrativă culcându-se pe-o ureche. Mai sunt suficiente minusuri pe care locuitorii Humorului le resimt. Totuși, de la an la an, se poate observa cu ochiul liber că acest oraș nu stagnează, ci se dezvoltă continuu, acest lucru arătând că toate probeleme adminstrative încă existente își vor găsi în cele din urmă soluția. Unele mai târziu, altele mai devreme, unele atunci când locuitorii orașului vor, altele când aceștia nu mai cred că se va rezolva vreodată dar, totuși, rezolvările apar. Niciodată peste noapte, mereu cu muncă și continuu cu perseverență.

Povestea adminstrativă a orașului Gura Humorului este, de ceva ani, una de succes. E o plăcere să ajungi în acest acest municipiu unde dacă te afli doar în trecere, te-ai opri să râmâi, iar după ce pleci din el, în mod sigur te vei întoarce…

Surse:

http://www.monitorulsv.ro

http://www.mariusursaciuc.ro

www.primariagh.ro