de Dragoș Huțuleac

Despre comuna Pojorâta s-a scris și s-a vorbit mult în ultimii ani. Dacă până în 2008, era o localitate ca oricare alta, aflată pe drumul care leagă Câmpulungul Moldovenesc de Vatra-Dornei, începând cu acel an a prins a se transforma renâscând aidoma păsării Phoenix. Și s-a transformat în bine! A avut nevoie doar de un lider, ca oameni a avut tot timpul, la fel de harnici și frumoși ca și în zilele noastre. Cum intri în localitate, spiritul bucovinean îl simți la tot pasul, de la felul în care sunt îngrijite gospodăriile, până la vorba destul de directă, ca un trunchi de brad: dreaptă și aspră la suprafață, dar moale și plină de căldură dacă o pătrunzi mai adânc,  de la grija fața de credință, până la grija față de tradiție și istoria locului.

Locuitorii Pojorâtei au reușit să-și transforme localitatea în una exemplară pentru restul comunităților din județ într-un interval de timp relativ scurt. Acum, când e pe cale să devină stațiune turistică de interes local, trebuie să-i aflăm povestea, arătând și altora că se poate, dacă întradevăr  se vrea, având credința că în cel mai scut timp edilii locali și cei județeni vor găsi o soluție și pentru deja mult prea celebră groapă de gunoi, singura pată care știrbește transformarea incredibilă pe care localitatea a avut-o în ultimii ani.

Pojorâta de ieri

Vestigii privind vechimea aşezărilor umane din teritoriu s-au identificat în partea de est a comunei, pe versantul drept al Moldovei, unde, prin săpăturile arheologice efectuate au fost găsite unelte de silex din paleolitic şi urme de locuire din neolitic, dovedind că pe aceste meleaguri oamenii au avut condiţii prielnice de existenţă din cele mai vechi timpuri.
Din legendele locale reiese că în teritoriu existau pe timpul năvălirilor tătare din anul 1241, locuri de strajă. Primele gospodării au fost construite în locul numit Valea Străjerelui, extinzându-se cu timpul pe toate amplasamentele de azi.

Zona de amplasare a comunei Pojorâta constituie una din cele mai interesante regiuni româneşti, atât din punct de vedere istoric, cât şi ca aspect politic, social şi economic. Comuna Pojorâta cu satele Valea Putnei şi Pojorâta a aparţinut vechiului Ocol al Câmpulungului Moldovenesc, vechiul ţinut amintit în „Descriptio Moldaviae” a lui Dimitrie Cantemir, denumit şi „republica Câmpulungului Moldovenesc”. Dovadă că ţinutul Câmpulungului Moldovenesc a fost ţinut de graniţă este şi toponimia locală – cei doi munţi aşezaţi la circa 6 km de târgul Câmpulungului, pe drumul spre Pojorâta – Munceii Străjii şi Piatra Străjii, care formează defileul ce face legătura dintre Ardeal, Maramure şi Moldova.

Din documentele posterioare lui Dimitrie Cantemir, în anul 1783 (aproape 9 ani de la ocuparea de fapt a Bucovinei de către trupele austriece), câmpulunghenii chemaţi înaintea unei comisii imperiale, pentru a fi întrebaţi ce teritoriu cuprinde ţinutul Câmpulungului, arată că acest ţinut cuprinde: Târgul Câmpulung, satele Sadova, Pojorâta, Fundul Moldovei, Porşescu, Ciocăneşti, Valea Putnei, Dorna, Cândreni, Săreni şi Iacobeni, în total 11 localităţi (T. V. Stefanelli, Istoricul luptei pentru drept în ţinutul Câmpulungului Moldovenesc. Discurs de recepţie la Academia Română rostit la 3.VI.1911). Gheorghe C. Leon în lucrarea „Proprietatea forestieră în vechiul Ocol al Câmpulungului Moldovenesc” afirmă: „socotind că suprafaţa comunelor sus arătate nu ar fi suferit prea multe schimbări, aşa încât poate fi luat în considerare – cu oarecare aproximaţie – teritoriul actual al comunelor respective şi ţinând seama că unele din acestea, în decursul timpului, din cauza înmulţirii aşezărilor omeneşti, s-au divizat în două sau trei comune, rezultă că suprafaţa vechiului Ocol al Câmpulungului Moldovenesc (porţiunea din Bucovina anexată Austriei) este de 139.672 ha, din care 10.070 ha Pojorâta şi 3.795 ha Valea Putnei”.
Comuna Pojorâta este situată în partea de nord-est a României, în vestul judeţului Suceava. Denumirea oficială a satului Pojorâta apare la data de 6 ianuarie 1707 şi este un zapis de împărţeală a moşiei Obcina Florească între fraţii Ieremie, Vasile şi Dumitraşcu, fii lui Gheorghe Focea din Pojorâta care a fost scrisă în Pojorâta de către dascălul Pavel pentru care a primit suma de 50 parale, alcătuită din două sate: Pojorâta şi Valea Putnei, suprafaţa totală este de 13.770 ha, din care 722,70 ha, construibil.

Cu privire la întemeierea satului Pojorâta, cronicarii şi istoricii arată că primii locuitori ai acestei localităţi au fost „vreo trei familii de străjeri care stăteau de pază la locul denumit Piatra Străjii”, iar primele locuinţe au fost pe Valea Străjerului – un cătun al localităţii.
Bătrânii satului susţin că denumirea satului ar deriva de la cuvântul „coborât” sau „descălecat”, sau „pogorâta”. Teodor Bălan constată că etimologia cuvântului pojorâta derivă din cuvântul slav „pojor”, care ar însemna strajă – locul unde se ţinea staja.

Ţăranii stăpâneau pământul în devălmăşie cu micii proprietari săteşti, care era împărţit în delniţe. O delniţă era folosită de o singură familie care avea amplasată aici o casă. Locuitorii erau ţărani liberi, supuşi numai Domnului ţării, ocupându-se cu creşterea animalelor, albinăritul, cultivarea micilor suprafeţe de teren, ţinerea străjii la hotar.

După ocuparea nordului Moldovei de către trupele austriece (octombrie 1774) şi satul Pojorâta intră sub ocupaţia austro-ungară. Denumirea comunei devine Pozoritta.
Deoarece documentele vechi au fost distruse în timpul primului război mondial, nu cunoaştem data reală când localitatea Pojorâta a devenit independentă, dar putem menţiona că prima pecete a localităţii datează din anul 1797, iar primul vornic menţionat în catagrafia Moldovei alcătuită de ofiţerii ruşi în anul 1774 a fost vornicul Ştefan Bedrule, urmat de alţi 7 vornici.
În anul 1805 austriacul Anton Manz a adus colonişti din Styria, Boemia, Zipa şi Graiu şi pe raza localităţii au întemeiat satul austriac „Louisenthal” care se întindea pe malul râului Moldova până la hotar cu Fundu Moldovei.

Coloniştii germani aveau o comunitate politică puternică, cu vornicul şi pecetea ei, 2 biserici (una catolică şi una evanghelică) ce funcţionează şi azi.

În perioada 1805 – 1918 localitatea Pojorâta se dezvoltă mult întrucât existau locuri de muncă la cele trei fabrici de cherestea şi la exploatările miniere deschise de austriacul Manz la Pojorâta şi Iacobeni.

Numărul familiilor în 1774 era de 104 cu 520 membri, în 1908, erau 1100 locuitori, iar în 1937 numărul locuitorilor era de 3286, din care 1925 – români, 1243 – germani, 76 – evrei.
Satul Valea Putnei a luat fiinţă în 1783 pe terenul Fondului Bisericesc Ortodox Român, ca sat component al Ocolului Câmpulung Moldovenesc (cu 335 locuitori în 1908), la altitudinea de 835 m, în pasul Mestecăniş, la poalele masivului Giumalău, pe drumul ce leagă Câmpulungul Moldovenesc de Vatra Dornei.

Satul Valea Putnei face parte din comuna Pojorâta din 1952, ca sat aparţinător. În timpul ocupaţiei austro-ungare, numele vechi al satului Valea Putnei a fost Valeputna (Waleputna). Suprafaţa satului este de 3.795 ha.

Pe raza satului, în partea dinspre masivul Giumalău, a fost construit un Castel de vânătoare, care a găzduit până după al doilea război mondial, partidele de vânătoare ale Casei Regale. În prezent acesta funcţionează ca adăpost pentru lucrătorii forestieri din zonă.
Suprafaţa actuală totală a comunei Pojorâta este de 13.770 ha, din care 722,70 ha este perimetru construibil. Numărul de locuitori este de 3235, din care 460 în satul Valea Putnei.

 

Pojorâta de azi

 

Astăzi Pojorâta se prezintă călătorului în straie noi care se îmbină armonios cu frumuseţile naturii. Astăzi Pojorâta are şcoli modernizate care asigură condiţii bune de studiu copiilor comunei. La Pojorâta se învaţă în şcoli pe table interactive, ceea ce nu se întâmplă în oraşul de alături, Câmpulung Moldovenesc ori în multe alte oraşe din Moldova lui Ştefan cel Mare. Astăzi Pojorâta are drumuri de asfalt cât n-are un oraş. Un proiect pentru asfaltare include şi uliţe, pentru că drumurile comunale, fără 3 kilometri, sunt toate asfaltate. Astăzi Pojorâta are dispensar comunal modern, cămin cultural, centru de informare turistică, are stadion modern pe care joacă echipa comunei care a ajuns repede în liga secundă şi, după cum spune primarul Bogdan Codreanu, va ajunge şi pe prima scenă fotbalistică a ţării. Vorbim de o comună cu peste 3.000 de oameni. Nu vorbim de un oraş sau de o comunitate cu 7-8.000 de oameni.

După modernizarea şcolilor, construcţia dispensarului la standarde europene, a căminului cultural, modernizarea străzilor, achiziţia buldoexcavatorului pentru întreţinerea drumurilor, achiziţia maşinii de pompieri, construcţia stadion, înfiinţarea echipei de fotbal, construcţia centru de informare turistică şi multe alte investiţii de interes local, un proiect ambiţios al primarului Bogdan Codreanu, pentru perioada imediat următoare este obţinerea statutului de staţiune turistică de interes local pentru Pojorâta. Acest statut permite accesarea mai facilă a fondurilor europene destinate dezvoltării comunităţii. Una dintre condiţiile care aduc punctaj la proiectele cu fonduri europene este acest statut de staţiune turistică de interes local. „Trebuie să îndeplinim o serie de condiţii şi noi le avem. Numărul locurilor de cazare a crescut în ultimii ani, la care se mai adaugă alte condiţii. E un proiect important care ne apropie de fondurile europene pentru perioada de finanţare 2014-2020. Am accesat fonduri europene şi vom accesa în continuare pentru investiţiile publice dar şi pentru dezvoltarea în ansamblu a comunităţii, care implică şi stimularea mediului privat. La capitolul investiţii importante pentru perioada următoare intră modernizarea căminului cultural din Valea Putnei şi transformarea acestuia în muzeu, implementarea unui proiect pentru asfaltare 5 kilometri de drumuri. Aici intră în jur de 3 kilometri drum comunal şi restul se compune din uliţe. Realizând acest proiect terminăm de asfaltat toate drumurile comunale din Pojorâta. Apoi intrăm pe uliţe. Se termină astfel cu programul de asfaltare în Pojorâta şi Valea Putnei. În zona Grupului de Acţiune Locală Bucovina de Munte care include zece comunităţi a fost depus proiectul pentru obţinerea finanţării 2014-2020. Proiectul cuprinde strategia de dezvoltare a întregii zone, iar pentru Pojorâta are prevăzute între altele minibaze sportive la fiecare şcoală cu teren multifuncţional, locuri de joacă pentru copii la fiecare grădiniţă, reabilitarea zonei centrale cu parcul de joacă pentru copii. Pe bugetul local vom amenaja trotuare şi pe o parte şi pe alta a străzilor pe o distanţă de 3 kilometri. Din păcate nu se alocă fonduri europene pentru astfel de investiţii. Pe GAL mai avem un proiect pentru achiziţie de utilaj multifuncţional, care va servi la curăţat zăpada, întreţinere drumuri şi alte lucrări de interes gospodăresc. Proiectul include toate cele zece localităţi din GAL. Mai avem apoi un proiect pentru extindere aducţiune cu apă în zonele unde nu a ajuns reţeaua. Marea problemă este la canalizare. Finanţarea pe programe naţionale dezavantajează peste 70 la sută din localităţi. Sunt criterii pe care aceste comunităţi nu le pot atinge. Pe partea cealaltă, până în 2018, Uniunea Europeană obligă ca toate comunităţile locale să aibă canalizare. E o contradicţie în această situaţie. Nu poţi impune condiţii de mărime unei comunităţi pentru a fi eligibilă la proiecte de canalizare! Utilităţile trebuie să ajungă în fiecare localitate. La nivel naţional se vorbeşte de utilităţi, de ridicarea condiţiilor de trai, dar în realitate, România a făcut ghiduri care elimină de la dezvoltare mare parte a comunităţilor. Condiţiile, ghidul, au fost făcute de România, nu impune Europa ceva, tot românii şi-au pus condiţiile, iar Europa le-a aprobat, pentru că nu stau ei să analizeze ce trebuie şi ce nu trebuie comunităţilor din ţara noastră. Polonia n-a făcut aşa şi a cheltuit toţi banii care i s-au alocat, Ungaria s-a deşteptat şi a schimbat optica, iar mai nou şi Bulgaria trece peste România. Totul este la nivel central. Acolo se fac ghidurile fără să se cunoască realităţile din teren”, a spus primarul Bogdan Codreanu.

În prezent, conform datelor de pe site-ul primăriei Pojorâta, aflăm că autoritățile locale acordă o atenție deosebită asupra dezvoltarii accelerate a turismului rural și a agroturismului care devin treptat o preocupare principală a locuitorilor comunei. De la an la an, se investește tot mai mult în domeniul turismului, atât în modernizarea gospodăriilor pentru a putea primi turiști, cât și în construcția sau modernizarea pensiunilor turistice.

Zona comunei Pojorâta deține întradevăr potențialul turistic necesar pentru acțiuni cu un astfel de caracter.

Teritoriul montan din apropierea comunei Pojorâta oferă posibilități reale pentru practicarea turismului și drumețiilor în masivele: Rarău, Giumalău și Obcina Mestecănișului; vizitarea Codrului Secular Giumalău; a rezervatiei geologice „Clipele Triasice” și practicarea vânătorii, a pescuitului sportiv, turiștii vânatori putând fi cazati la gospodariile localnicilor, la pensiunile turistice deja existente sau la Cabana de Vânatoare Valea Putnei.

Turismul rural cu componenţa sa, agroturismul, se practică empiric, în România de peste 60 de ani. Dar, abia dupa 1990, acesta a cunoscut o dezvoltare mai amplă si chiar o organizare pe piaţa internă si externă.Turismul rural si agroturismul, ca activităţi economice și socio – culturale, se înscriu în normele de protecţie a mediului înconjurător natural și umanizat, adică a turismului bazat pe principii ecologice. Mediul înconjurător și umanizat constituie „suportul și materia primă” pentru dezvoltarea oricărei economii. Între turism, cu precădere cel rural și mediul înconjurător, este o relaţie complexă, legăturile dintre ele manifestându-se în ambele direcții. Mediul natural și moștenirea cultural – istorică a satelor, prin componentele lor: apă, aer, floră, faună, relief, peisaj, monumente istorice și tradiţii etnofolclorice etc, reprezintă resursele de bază ale turismului; pe de altă parte, activitatea turistică influenţează mediul ecologic si cultural, modificând elementele componente enumerate. Zona comunei Pojorâta deţine un potenţial turistic întradevăr extraordinar, necesar pentru acţiuni cu caracter turistic si anume, monumente, un peisaj mirific, muzee în zona Câmpulungului la 7 km, zone de agrement, trasee turistice, trasee montane.

În acest moment, în comuna Pojorâta exista o tendință ridicată a populaţiei locale de a se îndrepta spre activitatea de agroturism. În prezent exista 11 pensiuni si case înregistrate cu activitate de turism. De asemenea mai există aproximativ 20 de case amenajate care practică agroturismul, 5 proiecte de pensiuni noi și 2 pârtii de pentru schiat. Din cunostintele noastre, rezultă că potenţialul actual pentru turismul rural include circa 300 gospodării din comună, care pot oferi spaţii de cazare confortabile și anumite servicii pentru turiştii amatori de frumuseţi montane, plus efectul curativ al aerului ozonat de munte.

Astăzi, fară îndoială, Pojorâta este una dintre cele mai dezvoltate comunităţi locale din judeţul Suceava şi din Moldova.

Acum comuna Pojorâta arată ca o mică staţiune montană şi despre comunitate se vorbeşte la superlativ în mai multe domenii. Turiştii români şi străini sunt încântaţi, dovadă stând pensiunile care s-au dezvoltat în ultimii ani aici, despre Pojorâta de Suceava se vorbeşte la nivel naţional în sport, comuna având echipă de fotbal în divizia secundă, iar colaborările cu mai multe comunităţi locale din Germania şi din alte ţări europene arată că eforturile pentru modernizarea comunităţii depuse de echipa din fruntea administraţiei locale au dat roade. Totodată, gradul de mulţumire al populaţiei este la cote ridicate. Pojorâta este o poveste de succes pentru întreaga Bucovină, pentru judeţul Suceava, pentru întreaga Moldovă a lui Ştefan cel Mare. Nu e mult spus, nu sunt cuvinte de laudă, ci sunt realităţi. Dezvoltarea comunităţii este văzută de gospodarii locului, însă diferenţele sunt cuantificate mult mai bine de cei care vizitează această frumoasă zonă de munte.

(informațiile pentru acest articol au fost preluate de pe site-ul primăriei comunei Pojorâta, precum și de pe site-ul informatorulmoldovei.ro, respectiv articolele: Pojorâta plai de poveste, 8 ani de fapte, nu vorbe cu echipa primarului Codreanu, La Pojorâta, unii vor să repornească un mecanism în mișcare, Pojorâta a ajuns fruntea județului Suceava și a întregii zone)